Rizzicuni tu si 'na perla rara,
si frabbicata supra 'na jhanura,
ddu' hiumaredi si la fannu a gara,
ti fanno di collana e di cintura.
Quandu je’ mi partia la prima vota,
jeu non sapia d'amarti tantu tantu,
ma quandu jjhu' non sentia la stessa nota
di la campana, fu lu me cori 'nfrantu.
E quandu u trenu fici a so partenza
nu gruppu, a gula mi stringiu assai.
natru figghiu luntan’ora ti pensa,
chi jjhu scordari non ti poti mai.
E sempi, sempi, quandu di luntano
jeu cu penseru riturnu a chissu locu,
mi pari ca ti toccu cu la manu,
pari ca mi caddiju a lu to focu.
Mi pari cha jeu sento lu profumu
di li sciuri d'arangi a primavera,
quando di sira cu Roccu Gianni e Brunu,
nu’ jivamu a Fraccòla o a Vennareda.
Mi pari ca jeu viju li to casi,
tanti, da tantu tempu abbandunati,
casi vacanti chi dà nudu ‘nci trasi
i quandu i so’ patruni su emigrati.
Da stava Rrocchicedu, da Micheli,
‘nta strata arretu ‘ntonedu u lettucaru.
Cu sapi a stu mumentu li so pedi
undi l’appoia u fijjhu du ‘nzudaru?
Tanti partiru e ccà jjhu non tornaru,
cangiaru vita , cangiaru la favella,
però ‘nta lu so cori si portaru
la mamma, li so amici e la so bella.
E a sira quandu u soli russu pari
risentinu lu scrusciu di lu mari.